Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

30 ma’o nō Tahiti o te tāpa’ohia nō te ‘ōpuara’a Ma’oCycling

I te mau matahiti ato’a, 30 tane toe’a ‘ā’ahi e fa’aru’ehia nei i te hepetoma hō’ē i tua a’e ia Tahiti. ‘E tāpura’a ha’amau’ara’a taiaha ato’a nō te uahu nō Pape’ete. I muri i tō te hō’ē taiete fa’a’ohipara’a i te mau toe’a i’a nō te ha’amanira’a i te ha’amaita’ira’a repo, e riro te mau fa’aru’era’a i’a ‘i tua i te fa’aea. Te faufa’a ato’a ia ‘o teie tuatāpapara’a a Clémentine Séguine : e taui ānei te huru o te mau ma’o, rātou ‘o tei fāna’o ‘ōhie noa na i te mā’a. « ‘Eaha te ‘ohipa ‘e tupu mai, i te taime e ‘ore ai teie mau toe i’a i te fa’aru’ehia ? E taui ānei te huru o te ma’o, e fifi ānei tō rātou ea, e piri ānei rātou i te pae fenua ? Uiuira’a teie e tītauhia i te pāhono nō te pāruru i teie mau ma’o ‘e te ta’ata ato’a » te reo teie ‘o Clémentine Séguigne.

« uiuira’a nō te pāhono i te pārurura’a o te ma’o ‘e te ta’ata ato’a»

Clémentine Séguigne, ti’a nō te ‘ōpuara’a Ma’o Cycling

Matahiti 2017, ‘ua ‘ōpani-‘eta’eta-hia te fa’a’amura’a ma’o iō tātou nei ‘e teie fa’aru’era’a toe’a i’a ‘e ravehia na, 4 tiromētera i te ātea i tua mai. Nō te ātea, ‘aita e fifi e riro i te tupu mai. « I te taime ‘orera’a teie huera’a i’a ‘i tua mai, ‘ua varavara roa teie mau ma’o toretore ‘i te vāhi fa’aru’era’a i’a. Te ti’aturi pāpū nei mātou e, ‘e ho’i fa’ahou mai teie mau ma’o, mai te mātāmua roa. Mea ‘oa’oa roa, tītauhia i te ha’apāpū maita’i te reira » Clémentine Seguigne.

Haruhia teie mau ma’o, hurihia ‘i ni’a i te tua fa’atā’otohia nō te ‘o’omo te pōito ha’apūroro.

Nō te ha’apāpū-roa-ra’a, e tāmaumauhia te mau poito ha’apūroro ‘i ni’a ‘inā rahira’a 30 mau ma’o. ‘E haruhia teie ma’o, hurihia ‘i ni’a i te tua, fa’atā’otohia, taime nō te ‘o’omora’a i te mau poito ha’apūroro. « Teie mau poito ha’apūroro, e nūmera ta’a’ē tō rātou tāta’itahi o te nūmera ato’a ia o te ma’o. Nā teie pōito e tu’uhia i roto i te ma’o. ‘Ia hāhaere teie ma’o nā tua, ‘ia piri ‘oia, ‘ohu a’e 500 mētera i teie pōito. Nāna e haruharu mai i tōna ti’ara’a e puta tōna nūmera. Haruharu-roa-hia i roto i teie pōito ».

Nō te fāna’ora’a i te ha’amāramaramara’a ‘i ni’a i te mau pōito ha’aparare i tu’uhia ‘i ni’a i te mau ma’o, e fa’aineine-ato’a-hia ra te mau pōito haruharura’a. 10 rahira’a te tu’uhia i raro ‘i te moana. Tu’u-ato’a-hia i te pae piri fenua, vāhi rava’āira’a nā te ta’ata ‘e ‘aore ia ‘e piri i te mau vāhi hōruera’a ‘e te mau pae tahatai. E ‘īritihia te mau parau tuatāpapara’a i te mau 6 ‘āva’e ato’a. « ‘E hopu mātou 50 mētera i raro i te moana nō te tu’ura’a ia i te mau pōito. Taime nō te rave pāpūra’a ‘i tā mātou ‘ohipa ‘i raro i te tai », i te reo ‘o Julie Grall, mero nō te ‘ōpuara’a Ma’oCycling.

I te ‘ōmuara’a ‘ō na ‘āva’e ‘e 6 mātāmua ‘o te matahiti 2025 teie ‘ōpuara’a ma’o recycling e ha’amata ai. Te ma’o toretore ‘e te ma’o ‘iri mānina o te hi’opo’a tāmauhia.

Quitter la version mobile