Bora Bora : E aha te mau rave’a ia ‘ore te ha’amani-‘ino-ra’a i te fare ha’api’ira’a ?

Publié le

E piti fa'aterehau i haere atu i Bora Bora i te mahana maha nō te fārerei i te mau 'orometua e te fa'aterera'a o te fare ha'api'ira'a Ihi tea nō Vavau. Te fā : fēruri 'āmui i te mau rave'a e tano ia fa'a'ohipahia nō te araira'a i te mau huru ha'amani-'ino-ra'a i roto i te 'āua o te fare ha'api'ira'a tuarua.

Piahia i te 01/10/2023 à 9:00 - Fa’arava’ihia i te 30/09/2023 à 2:27

E piti fa'aterehau i haere atu i Bora Bora i te mahana maha nō te fārerei i te mau 'orometua e te fa'aterera'a o te fare ha'api'ira'a Ihi tea nō Vavau. Te fā : fēruri 'āmui i te mau rave'a e tano ia fa'a'ohipahia nō te araira'a i te mau huru ha'amani-'ino-ra'a i roto i te 'āua o te fare ha'api'ira'a tuarua.

‘E’ere te fare ha’api’ira’a tuarua nō Bora Bora ana’e teie e fa’aruru i te mau pe’ape’a. Noa atu ‘ua iti ri’i mai teie mau ‘ohipa, tei roto noa ā te mau metua i te mata’u. « Mea pinepine mātou i te ‘ite te motora’a io mātou nei. Ua ta’a ia ‘oe e aha te tumu ? Te parau ia nō te eiara’a, parau ato’a nō te ‘ava’ava tā’ero », i te reo ‘o Hiriata Tetuanui, mero nō tā’atira’a metua tamari’i.

‘Ia tupu te pe’ape’a i te fare ha’api’ira’a, mea rutu ihoa. I ni’a noa i te mau hōho’a e tāvirihia hou a ha’apārarehia atu ai i ni’a i te tahua natirara, ‘aita e fa’ahereherera’a.

Te tumu ia nā fa’aterehau e piti, nō te ha’api’ira’a , nō te te tū’aro ‘e te mau ti’a nō te fa’aterera’a nō te ha’api’ira’a DGEE, i haere atu ai i Bora Bora. I reira, rurura’a ‘āmui ‘e te pupu e arata’i ra i te fare ha’api’ira’a tuarua, te tā’atira’a nō te mau metua tamari’i, te ‘āpo’ora’a ‘oire, te mau mūto’i, ‘e te mau ti’a nō te mau fa’aro’o. Te fā, ‘imi i te mau fa’anahora’a ‘ia ‘ore teie mau peu ha’iri’iri. « Ua rau te mau rave’a. Te vai ra te mau rave’a e fa’a’ohipahia nei, te vai ato’a ra te tahi mau ‘ōpuara’a. Terā ra, e ha’amauhia hō’ē tōmite nō te feruri ‘e nō te ‘āpe’era’a i teie tāpura ‘ohipa », te reo teie ‘o Ronny Teriipaia.

Nō Dominique Meriguet, te ra’atira o te fare ha’api’ira’a Ihi tea nō Vavau, ‘ua riro teie fārereira’a ‘ei tu’ura’a ‘āvae mātāmua : « noa atu e ‘omuara’a noa teie ‘ua manuia ra. Inaha e fa’aineinera’a teie nō a muri a’e. Tā’u noa e pe’ape’a ra nō te matahiti 2025, e ro’ohia 1200 pīahi i’o nei ».

I muri a’e 3 hora tūatapapara’a, mea rahi te mau mana’o tei matara mai. Peneia’e nā roto i te tū’aro teie fifi e ‘āfaro ai, « noa atu e ‘aito MMA vau, ‘aita vau i riro mai ‘ei ta’ata ‘ino, ‘aita roa atu », i te reo ‘o Henri Burns.

« Mea pāpū ia’u te faufa’a o te tū’aro nō te patu i tō ‘oe ‘ananahi, tō ‘oe orara’a, fa’atupu ato’a te autaea’era’a ‘e te vai atu ā… teie rā, e tano ato’a i te fēruri nō te mau taure’a ‘aita e au i te tū’aro, e aha tā rātou mau tīa’i ‘e nāhea i te fa’anaho ? », te mana’o o te fa’aterehau Nahema Temarii.

E’ita e ‘ore e tupu ā te tahi mau fārereira’a.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a