2023, matahiti fa’ahiahia roa nō te fare nātura

Publié le

Tomohia i te 'āva'e tiūrai 2021, 'ua 'itehia te fa'ahiahia o te Fare nātura nō te nūna'a mā'ohi 'e te mau rātere. I teie fare, te ha'aputura'ahia te mau faufa'a fenua 'e faufa'a moana a Pōrīnetia. Hānere ti'ahapa taure'are'a tei rave i te 'ohipa i'ō nā roto 'i te fa'aāura'a 'ohipa a te Hau Nui, te CVD.

Piahia i te 10/01/2024 à 8:00 - Fa’arava’ihia i te 10/01/2024 à 1:37

Tomohia i te 'āva'e tiūrai 2021, 'ua 'itehia te fa'ahiahia o te Fare nātura nō te nūna'a mā'ohi 'e te mau rātere. I teie fare, te ha'aputura'ahia te mau faufa'a fenua 'e faufa'a moana a Pōrīnetia. Hānere ti'ahapa taure'are'a tei rave i te 'ohipa i'ō nā roto 'i te fa'aāura'a 'ohipa a te Hau Nui, te CVD.

I roto i te ve’a « Les Beaux Arts Magazine », ‘ua ō te fare nātura i roto i te ‘āna’ira’a ‘o nā fare manaha ‘ahuru nehenehe roa a’e nō Farāni. ‘Aita tōna ro’o ‘i mau noa ‘i te fenua nei, i te matahiti i ma’iri a’e nei, hitu ‘ahuru tauatini (70 000) ta’ata tei fāri’ihia ‘i te fare nātura. ‘Ua hau i te fāito i tohuhia i te taime ‘āvarira’a, oia ho’i piti ‘ahuru mā pae tauatini (25 000) ta’ata. Hau roa atu i te fa’ahiahia, piti ‘ahuru tauatini (20 000) ‘o te feia i tere māta’ita’i i teie fare nātura, e mau tamari’i haere ha’api’ira’a ia. « Mea rahi roa te ta’ata e au nei i tā mātou huru fāri’ira’a, tō rātou mau tere māta’ita’i ‘e te ‘ohipa i ravehia e te u’i ‘āpī nō Papetoai ‘i te fare nātura nei. E mea fa’ahiahia roa, ‘ua nehenehe te ta’ata māta’ita’i e ‘aitaui ‘e te mau taure’are’a nō te fenua nei, ‘e ua manuia te ‘ōpuara’a », te reo ‘o Olivier Poté, te ra’atira o te fare nātura.

70 000 ta’ata tei fāri’ihia ‘i te fare nātura i te matahiti 2023 ra

I te tomora’a o te ‘āfa’a nō ‘Opunohu teie fare manaha nō teie tau i te ha’amaura’ahia. I roto i teie fare, te mau faufa’a fenua ‘e faufa’a moana nō te ao mā’ohi i te putura’ahia. Fare tei riro ‘ei ha’apeura’a nā te nūna’a nō Mo’ore’a. Hau roa atu, mai tōna ‘āvarira’ahia i te matahiti piti tauatini piti ‘ahuru mā hō’ē (2021), hānere taure’are’a tei rave i te ‘ohipa nā roto ‘i te fa’aāura’a a te Hau nui, te CVD. « ‘E fare nātura tano maita’i nō te tau ha’api’ipi’ira’a o te mau taure’are’a e fa’aāura’a ‘ohipa tau poto tā rātou. Fa’ahiahia ato’a nō te mau pīahi e tūtava nei i te tahi mau mā’imira’a nō tā rātou parau tu’ite teitei. E maha(4) piahi tā mātou e fa’ari’i nei ‘e o tei rohi ‘āmui ‘e te pū mā’imira’a CRIOBE. Nō reira, mea faufa’a nō mātou i te fa’ari’i i te ta’ata ‘aita e ‘ohipa tae roa atu i te pīahi nō te ha’api’ira’a teitei », Olivier Poté.

« ‘A tahi nei au ‘a rave ai i te ‘ohipa, ‘e ‘ua taui roa tō’u orara’a. Te fārerei nei au i te ta’ata pauroa te mahana, e arata’i vau ia rātou, e ha’api’i ato’a vau i te mau faufa’a ‘o tā’u i ‘ore i ‘ite, rave rahi mau ha’api’ira’a tā’u ‘i ‘apo mai  » Vaihi Teihotaata, rave ‘ohipa i te fare nātura.

I Opunohu teie fare nātura ‘i te ha’amaura’ahia

Nō te fa’ananea i tāna tuha’a ‘ohipa, ‘oia ho’i te pārurura’a i te faufa’a tumu nō te fenua, ua ‘īriti te fare nātura i tāna piha ‘āpī topahia te i’oa « bouturothèque ». I reira e putuhia ai te mau rā’au tumu ‘aore ra tei ‘āfa’ihia mai e te mau tupuna. No te matahiti piti tauatini piti ‘ahuru ma maha (2024), e riro teie fare i te ha’afaufa’a ato’a i te tahi atu mau faufa’a mai te tāofe nō te fenua Taratoni ‘aore ra te tapa nō te fenua Tonga, rāve’a nō te ‘īriti i te ‘ūputa i te mau fenua nō te ara.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a