Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

‘Ōpuara’a fa’aeara’a ‘ohipa i te OPT : « te ‘āpo’o i roto i te ‘āfata a te taiete, ‘e’ere te ‘ohipa nā te mau rave ‘ohipa »

Les négociations entre les organisations syndicales et la direction du groupe OPT ont débuté, ce mardi matin. Les représentants de salariés contestent la dénonciation des accords d’entreprise, le groupe public cherchant à réaliser des économies alors qu’il traverse une période financière délicate. Au Port Autonome et chez les aconiers, la menace de mouvements sociaux plane aussi. (Crédit: TNTV)

'Ōpuara'a fa'aeara'a 'ohipa i te Fare Rata

‘Ua tupu te fārereira’a i rotopū i te mau fa’atere nō te Fare Rata ‘e te mau aupupu CSTP-FO, CSIP, O Oe To Oe Rima, Otahi ‘e SAPOT, i teie mahana piti, i te pū rahi a te Fare Rata i Fare ‘Ute.

Te ‘imi nei te taiete i te mau rāve’a nō te fa’aiti i te pau, ‘ua piri i te ono miriā. Nō te mau aupupu ‘e’ere nā te mau rave ‘ohipa e amo i taua hopoi’a ra.

« I te Fare Rata, te fifi, o teie ‘ia mau tauiuira’a ta te fa’atere e te fa’aterehau e tī’ā’au ra i teie pū, e hina’aro ra e rave i roto i te parau fa’aaura’a i ni’a i te fāna’o a te mau rave ‘ohipa. ‘Aita te mau rave ‘ohipa e ani ra e ‘ia ha’amara’ahia tā rātou moni ‘āva’e. Te fa’ari’i ato’a ra rātou ‘ia hi’o-fa’ahou-hia te tahi mau fāna’o ‘eiaha ra te tā’ato’ara’a. Te hina’aro ra rātou e fa’aiti i te mau ha’amāu’ara’a i ni’a i te fāito 250 tae atu 300 mirioni i ni’a i te tua ‘o te mau rave ‘ohipa. Te pau a te taiete, ‘e’ere te ‘ohipa nā te feiā rave ohipa. Nā te mau fa’atere i rave i te mau fa’aotira’a moni roa nā te taiete », i te reo ‘o Cyril Legayic nō te aupupu CSIP.

« Tā mātou i te pārurura’a ia i te mau rave ‘ohipa o te mau taiete ato’a i natihia i te Fare Rata. E hope te mau fa’aaura’a i te 30 nō tetepa. Te anihia mai nei e hōro’a i tō mātou mana’o i ni’a i te mau tauira’a e ‘ōpuahia ra i roto noa i te area hō’ē hepetoma. Nō mātou mea poto roa. Te tumu ia mātou i ani ai ‘ia tūra’ihia taua tai’o mahana ra », te mana’o ‘o Edgar Sommer nō te aupupu CSPT-FO.

I muria a’e e piti hora fārereira’a, ‘ua mau te mau ‘aitauira’a. Te tumu, ‘ua tu’urima te aupupu A ti’a i mua hō’ē ‘ōpuara’a parau fa’aau taiete ‘e ‘o Onati e te Fare Rata i te mahana pae ‘i mā’iri a’e nei. Teie ia e māuruuruhia nei e te pāoti rahi ‘o te Fare Rata : « e nu’ura’a rahi terā » i te reo o Jean-François Martin.

Nō A ti’a i mua, ‘aita e mahana toe fa’ahou no te tu’urima i te mau parau fa’aau taiete. Te piri mai ra te tai’o mahana tā’ōti’ahia i ni’a i te faaitira’a i te mau fāna’o a te mau rave ‘ohipa. « ‘Ia fa’a’orehia te mau fa’anahora’a o te mau parau fa’aaura’a i taua mahana ra. ‘Ua tupu ra te mau tāu’ara’a parau ‘e te mau fa’atere tae roa i te tae roa i te mahana i tā’ōti’ahia, te 30 nō tetepa », te mau ha’apāpūra’a a Avaiki Teuiau, te pāpa’i parau rahi nō te aupupu A ti’a i mua.

E farerei ā na aupupu pāruru e 4 ‘e te fa’aterera’a o te pupu OPT ‘i te mahana toru i te hora 8 i te po’ipo’i.

Quitter la version mobile