Rurura’a a te tōmite 4 a te hau ‘āmui : e aha te tupu ?

Publié le

I muri mai i tōna 'āmuira'a atu i te rurura'a a te hau Marite e te mau fa'atere nō te moana Patīfita i Washington, te fa'aineine nei 'o Moetai Brotherson 'e te Tāvini nō te haere i te hau 'āmui i New York. E tāpapa ato'a atu te mau ti'a nō te 'ētārētia porotetani mā'ohi. 10 matahiti i muri mai i te tāpa'o-fa'ahou-raa-hia 'o Pōrīnetia farāni i ni'a i te tāpura o te mau fenua e tītau ra te ti'amara'a, te ti'aturi nei te mau ti'a 'e 'āmui ato'a atu tō te hau nui i te rurura'a a te tōmite 4.

Piahia i te 30/09/2023 à 9:22 - Fa’arava’ihia i te 30/09/2023 à 2:24

I muri mai i tōna 'āmuira'a atu i te rurura'a a te hau Marite e te mau fa'atere nō te moana Patīfita i Washington, te fa'aineine nei 'o Moetai Brotherson 'e te Tāvini nō te haere i te hau 'āmui i New York. E tāpapa ato'a atu te mau ti'a nō te 'ētārētia porotetani mā'ohi. 10 matahiti i muri mai i te tāpa'o-fa'ahou-raa-hia 'o Pōrīnetia farāni i ni'a i te tāpura o te mau fenua e tītau ra te ti'amara'a, te ti'aturi nei te mau ti'a 'e 'āmui ato'a atu tō te hau nui i te rurura'a a te tōmite 4.

E tūatapapa-ā-hia te parau nō te ‘āfa’ira’a ia Pōrīnetia farāni i ni’a i te ‘e’a o te fa’ati’amāra’a, i roto i te rurura’a a te tōmite 4. Nō te taime mātāmua roa, e ti’a atu ‘o Moetai Brotherson i te hau ‘āmui nā ni’a i tona ti’ara’a peretiteni nō te fenua nei. Tāna hīa’ai, fa’atupu te tāu’ara’aparau e te ti’ahau nō te fenua Farāni i te hau ‘āmui.

« E tano ia tupu te mau ‘aitauira’a. ‘E’ere teie i te fa’ahepora’a i te ti’amāra’a. ‘E’ere roa atu. Tā mātou e hina’aro ra, ia fa’aineinehia te mau rave’a ‘ia nehenehe te tā’ato’ara’a i te fa’a’ite tōna mau mana’o », i te reo o Moetai Brothereson, i te rurura’a nō te pu’etau tūatapapa i te tāpura’a faufa’a.

I tāna paraura’a, ‘ua fa’ari’i te peretiteni Macron e ‘ia ‘āmui ato’a mai hō’ē ti’a nō te hau nui i te rurura’a a te tōmite maha nō teie nei matahiti. ia tae i te taime tūatapapara’a i te parau nō te ti’amāra’a ia Pōrīnetia farāni. Te hina’aro nei te peretiteni Brotherson, ia tupu te ti’aturira’a hau ‘āmui, hau nui ‘e hau fenua. Ti’aturira’a o te riro i te taupupu i mua i te mau ‘ōrerora’a fa’ahapa a te Tāvini.

« Te ti’aturi nei au, ‘e’ita te mau ‘ōrerora’a e vai noa i ni’a i te ferurira’a tumu o te Tāvini, e fa’a’ā’āno atu ā ra i tā rātou mau ‘ōrerora’a. ‘Aita ra e pe’ape’a, te tanora’a e mea ‘āfaro mātou « , i te reo o Moetai Brotherson.

Te ‘arora’a i te vi’ivi’i ‘ātōmī

Te ‘arora’a vi’ivi’i ‘ātōmī, te tahi ato’a ia mana’ona’ora’a a te feiā ‘ōrero i te hau ‘āmui. ‘Arora’a tu’utu’u ‘ore amohia e Hinamoeura Cross, tei tu’u i mua i ‘āpo’ora’a rahi o te fenua nei, hō’ē ‘ōpuara’a ture nō te turura’a te tahi fa’aaura’a i te fa’a’orera’a i te fa’a’ohipa i te mau moiha’a ‘ātōmī. ‘Ua mā’itihia teie nei tāpura ‘ohipa.

« Mea rahi te mau hau tei tu’urima i teie nei fa’aaura’a e ua tū te mana’o e ia fa’a’orehia te mau mauha’a tāma’i e nō te ha’afaufa’a te orara’a ta’ata », i te reo o Hinamoera’a Cross, mero ‘āpo’ora’a rahi.

I te pae o te ‘ētārētia mā’ohi porotetani, e ti’a ato’a atu te feia ‘āpī, i rotopū ‘ia rātou, Ahuura Neuffer, 15 matahiti. Tei roto i te fa’aineinera’a i tāna ‘ōrerora’a. « Nā roto i teie tāpura ‘ohipa, ‘ua pāpū roa ia’u te ‘ohipa e tupu ra ‘i’o nei ‘e ‘ati a’e i te ao nei« , te mana’o o te tamahine a Philippe Neuffer.

Tōmite hi’opo’a

I teie matahiti, ‘e’ita te pupu ‘otonōmī e ‘āmui ato’a atu i roto i teie tere i New York. Teie ra, e tīa’i-rahi-hia te ‘ōrerora’a a te peretiteni ‘o te Tāvini mai Tahiti atu. Te tīa’i-ato’a-hia ra te tiara’a o te hau farāni.

« I tā mātou hi’ora’a, ‘ua tae ato’a paha te taime i te hau nui i te fa’ari’i e ‘ia tonohia mai te mau ta’ata tītorotorora’a i te fenua nei, nō te hi’o eaha te ‘ohipa e tupu ra ‘i’o nei. ‘Ia ‘ite rātou e fenua ‘ōtōnōmi tātou, e ‘āpo’ora’a rahi tā tātou, turuhia e te hau nui, ‘i te reo ‘o Tepuaraurii Teriitahi, mero ‘āpo’ora’a rahi ‘e tā tātou ‘āpo’ora’a rahi, i reira a ‘e tupu maita’i te mau mā’itira’a.

« Te tīa’i nei mātou i te mau ‘ōrerora’a i te ONU », te mana’o ‘o Nicole Sanquer, mero ‘āpo’ora’a rahi. Hō’ē ā anei reo tō te Tāvini ‘ia haere atu i mua i te hau ‘āmui ? Hina’aro ato’a mātou e ‘ite mata e aha te fa’aotira’a a te hau farāni, e ‘āmui atu nei ‘ona i te rurura’a ‘aore ra ‘aita » ?

I teie mahana ‘ua mau te fa’aterera’a i roto i te rima ‘o te Tāvini. E ‘āmui atu nei te hau farāni i roto i te rurura’a a te tōmite 4 ? Pāhonora’a i te hepetoma i muri nei.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a

Activer le son Couper le son