Te haere nei ‘o Macron i te fenua Taratoni

Publié le

E fa'areva 'o Emmanuel Macron i teie nei mahana piti pō i te fenua Taratoni, hō'ē hepetoma i muri mai te ha'amatara'a te mau huehuera'a i reira. Ia au i te mau ti'amana, te huru marū mai ra te feiā 'ōrurehau.

Piahia i te 21/05/2024 à 16:06 - Fa’arava’ihia i te 21/05/2024 à 16:06

E fa'areva 'o Emmanuel Macron i teie nei mahana piti pō i te fenua Taratoni, hō'ē hepetoma i muri mai te ha'amatara'a te mau huehuera'a i reira. Ia au i te mau ti'amana, te huru marū mai ra te feiā 'ōrurehau.

E parau tei pūharahia i te ‘āpo’ora’a fa’aterehau nō teie nei mahana piti.

‘Ia au i te ‘auvaha parau, Prisca Thevenot, te reva nei te peretiteni mā te ‘ore e fa’ata’a hu’ahu’a mai te tarēna o teie nei tere.

Mai te ha’amatarara’a te mau ‘ōrurera’a hau, a va’u mahana i teie nei, e ono ta’ata tei fa’aru’e mai, e te ho’i marū noa mai ra te hau « i ni’a i te tā’ato’ara’a o te fenua », i te reo o Louis Le Franc, te tōmitēra teitei.

‘Ua ha’apāpū ato’a te tōmitēra teitei ‘e ti’a ra i te fenua Taratoni, e tae mai ā te mau fa’ehau « i te mau hora i muri nei« , nō te tāpe’a i te mau fa’ahuehuera’a e orahia ra e tō te fenua Taratoni, nō te māuruuru ‘ore o hō’ē pae o te nūna’a kanak i mua i te ‘ōpuara’a e taui i te ture mā’iti.

I te ‘oire nō Noumea, te tāmau noa ra ā te mau fa’ataupupūra’a i roto i te tahi mau aroa, ‘ua ha’apautuutu ato’a te tahi mau pārurura’a porōmu tei tātarahia na, ia au hō’ē pāpa’i ve’a AFP. ‘Ua haruru ato’a te pūpuhi i te tuha’a ‘oire nō Tuband.

« Te mau reva ‘uo’uo »

« Te huru maita’i mai ra i te ravera’a a te nu’u« , te reo ‘o Vaimua Muliava, ti’a nō te fa’aterera’a hau fenua nō Taratoni, mā te ha’apāpū i te mau pāpa’i ve’a nō BFMTV, mea rahi te mau reva ‘uo’uo e tāhiri i roto i te mau ‘āua, pi’ira’a ‘ia ho’i mai te hau.

I te ārea 24 hora, te nā’ō ra te mau mūto’i farāni, hau i te toru ‘āhuru pārurura’a porōmu tei tātarahia e rātou.

I roto nā ta’ata e ono tei hi’a, e piti e mau mūto’i farāni ia tei fa’aho’ihia i te fenua Farāni.

Hō’ē mīnuti tei fa’ata’ahia e te mau ‘iriti ture nō te heva i te mau ta’ata i pohe nā roto i te mau ‘ōrurera’a hau. « I ni’a i te i’oa o te mau pupu poritita te pi’i nei mātou ‘ia ho’i mai te hau », i te reo ‘o Yaēl Braun-Pivet, te peretiteni nō te ‘āpo’ora’a ‘iriti ture.

I teie nei monirē, ‘ua ha’apāpū te peretitenira’a e « pāruru te mau fa’ehau i te mau piha ‘ohipa a te hau »

Mai te 13 nō mē, 84 mūto’i ‘e mūto’i farāni tei pēpē, ia au i te mau pāhonora’a a te fa’aterehau nui Gérald Darmanin i te maui uira’a a te mau mero ‘iriti ture.

276 ta’ata tei tāpe’ahia, i rotopū ‘ia rātou 248 tei raro a’e i te hi’opo’ara’a a te ture.

Nō te tahua taura’a manureva nō Tontouta e vai ‘opani te mau rerera’a e tae atu i te mahana mā’a.

‘Ua fa’aoti te hau ‘Auterāria ‘e Niu Tērani e tono i te mau manureva nō te haere e ti’i i tō rātou mau ta’ata tei mau i te fenua Taratoni.

« ‘Eiaha e tu’u »

I te po’ipo’i mahana piti, ‘ua pa’apa’a hō’ē fare toa ho’o moiha’a.

‘Aita i ātea roa atu, e piti pere’o’o pa’apa’a tei tu’uhia i rōpū i te porōmu, tīa’ihia e te mau taure’a.

E riro ra 400 taiete ‘e fare toa tei ‘ino roa i te ravera’a a te mau pupu ‘ōrure hau, i Noumea ‘e te mau ‘oire tāpiri mai te ha’amatara’a te mau huehuera’a, mai tei fa’aarahia e te ‘auvaha ture.

I te mau vāhi i tāpe’ahia, e au ra ‘aita te mau pupu ‘ōrurehau e ha’aparuparu ra noa atu te rahi o te mau fa’ehau ‘e mūto’i i tonohia, ‘ua hau rātou i te 2.700 rahira’a.

« ‘E’ita mātou e tu’u ! ‘E’ita mātou e tu’u mai te mea ‘e’ita rātou e tātara i terā ‘ōpuara’a ture (…). Noa atu e haere roa i te pohe, e fa’aea noa mātou i te mau vāhi i tape’ahia », te reo o hō’ē ta’ata uta moiha’a, 34 matahiti, nō te tuha’a Montravel, i te pāpa’i ve’a AFP.

I te rahira’a o te mau vāhi i pāruruhia, « e vaihohia te mau pere’o’o ‘ia tere atu, mai te mau pereo’o’ o te mau fa’ehau tūpohe auahi, te pereo’o’ uta ma’i », mai tei ha’apāpūhia nei e te pupu CCAT, pupu e fa’ahapahia nei e te Hau nui nō te mau huehuera’a e tupu nei.

‘I Dumbéa, ‘ua ‘ino roa te pū tā’ere. « ‘Ua hina’aro te mau ta’ata e nīnā roa i teie vāhi, aua’e ‘ua roa’a ia mātou i te tāpe’a », tā hō’ē ta’ata i parau atu i te pāpa’i ve’a AFP.

E fa’aea i te taparahi te tahi i te tahi

Nō teie nei taime, te tamau noa ra ā te tau ‘opanipanira’a i te taime pō, ‘opanihia te mau ha’aputuputura’a, te mau pūpuhi, te ho’ora’a inu ‘e tae noa atu i te tāpūra’a i te rēni ha’apūroro TikTok. Nō TikTok, ‘ua ani te tiripuna teitei a te hau i Paris i te hau nui, i te mau ha’amāramaramara’a hau atu ā nō te ‘ōpanira’ahia tōna fa’a’ohipara’a i te fenua Taratoni.

I te pae nō te mau pupu poritita, rātou ihoa ra e pāto’i nei i te ti’amāra’a, te ani nei rātou ‘ia fa’ahaerehia te ‘ōpuara’a nō te taui i te ture mā’iti i te hōpe’a ‘e ‘ia ha’amanahia hou te hope’a ‘āva’e tiunu mai tei tarēnahia na.

I mua i te mau pāpa’i ve’a, ‘ua ha’apāpū rātou « e hape rahi » mai te mea e fa’ataimehia teie ‘ōpuara’a ture, tāpa’o fa’a’ite ato’a e « ‘ua tano te feiā ‘ōrurehau, te feiā fa’ahuehue ‘e te feiā ‘eiā », i te hi’ora’a a Nicolas Metzdorf, ‘iriti ture nō te pupu Renaissance i te fenua Taratoni.

I tōna a’e pae, te pi’i nei ‘o Vaimua Muliava, nō roto mai i te nūna’a Wallis, ‘ia « fa’a’orehia teie ‘ōpuara’a ture », « ‘ia fa’aea te taparahi te tahi i te tahi ».

‘Ua tū ato’a te mana’o o te tahi atu mau pupu nō te pae ‘atau ‘e te pae ‘aui i te fenua Farāni e ‘ia fa’ataimehia teie ‘ōpuara’a ture, o te riro i te ha’aparemo roa te nūna’a tumu kanak i mua i te tā’ato’ara’a o te mau nūna’a e mā’iti ato’a atu, i te hi’ora’a a te feiā e tītau ra i te ti’amāra’a.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a

Activer le son Couper le son