Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

Te 29 nō ‘Ātete, mahana pāto’ira’a ‘i te mau tāmatamatara’a ‘ātōmī nā te ao nei

‘E ‘inaha ‘e tai’o mahana ‘ite ‘ore hia teie ‘i te fenua nei, ‘aita ato’a te hau fenua ‘e te mau ti’a mana nō te fenua ‘e fa’aha’amana’o ra ‘i te 29 nō te ‘ātete, ‘ei mahana ‘arora’a ho’i teie ‘i te mau tāmatamatara’a ‘ātōmī nā te ao nei.

‘Are’a ia Hinamoeura Morgant-Cross, ‘ua ara ‘oia ‘i teie fa’anahora’a ‘a te hau ‘āmui. Te ha’amāuruuru nei ‘e te ‘āpe’e pāpū nei ‘oia ‘i te mau tā’atira’a ‘e’ere nā te hau, ‘e ha’a ra ‘i roto i te ‘arora’a ‘i te parau ‘o te ‘ātōmī. « Māoti te mau tā’atira’a ‘e’ere nā te hau ‘e arai nei te ‘ātōmī, ia ha’amauhia te parau fa’aau fa’a’ore-hia te moiha’a tāma’i ‘ātōmī. Te fā, tūra’i te mau hau ‘ia fa’a’ore roa ‘i teie mau rāve’a ‘ātōmī. ‘I roto ‘i teie parau fa’aau, fa’ahiti ato’a hia te ha’amaita’i ra’a ‘i te arutaimareva, te tāmā ra’a ‘i te mau vi’ivi’i ‘e te tauturu ra’a ‘i te pae ‘o te ea, te rapa’au ra’a ‘i te ta’ata. Tera te parau faufa’a nō Pōrinētia », te reo teie ‘o Hinamoeura.

Te tauturu moni ‘e te tauturu nō te rapa’auraa te fifi ra no te tae mai ‘i te fenua, ‘e ‘aita te orara’a pōritita ‘i te hau metua ‘e fa’a’ōhie ra i te terera’a ‘o te mau anira’a. Mai te peu ‘ua ha’amau te ‘īriti ture Mereana Reid-Arbelot ‘i te hō’ē tōmite tītorotorora’a ‘i ni’a ‘i te paura ‘ātōmī, ua tāpe’a-hia te reira iau te fifi fārerei-hia ra ‘e te fa’aterera’a hau farāni ‘i teie mau taime. Hau roa atu, no te mero tāvini huira’atira ‘i taraho’i, Mitema Tapati, ‘aita te fenua farāni ‘e ha’apa’o noa ra ‘i te mau anira’a ‘a tō te fenua.

« ‘E tāpe’a-hia nā hepetoma tītorotorora’a ‘e ‘aore ra ‘e fa’a’ore-hia, mai te peu ‘aita, tītauhia ‘e fārerei, fa’aro’o fa’ahou te feiā ‘i uiui-hia na roto i te hō’ē tītorotorora’a ‘āpī. ‘E tāpe’ahia anei teie tumu parau ‘aore ra ‘aita, ‘e rōa’a anei i te rave fa’ahou teie tītorotorora’a ‘āpī. Mau uira’a teie tā’u ‘e tu’u ‘oi’oi ‘i mua i te ‘āpo’ora’a rahi nō Farāni », Mereana Reid-Arelot.

« Te fa’aotira’a ‘ona ‘e ‘āfa’i mai tāna ha’apa’a’inara’a ‘ātōmī…193 taime. ‘Aita ‘ona ‘i ani mai te mana’o ‘o teie nūna’a, nō tera mea, nōna, ‘aita ‘e pe’ape’a ia mou tera 10 tauatini ta’ata nō mā’ohi nui, ‘eiaha ra ‘i Farāni. Tera tona mana’o, ‘e ‘i teie mahana, tei raro tātou, tei ni’a ‘ona. Nā ni’a mai ‘ona i te fa’anaho mai ‘i tō tātou parau » te reo teie ‘o te ti’a nō te tavini huira’atira i te fare ‘āpo’ora’a rahi, Tapati Mitema.

‘Ei ha’amana’ora’a, ‘ua haruru te ‘ātōmī mātāmua ‘i te ao nei ‘i te 16 no tiurai matahiti 1945 ‘i te fenua Mexico, tāmatamatara’a teie ‘a te hau marite. Mai reira, 2000 tāmatamatara’a ‘ātōmī ‘o tei faatupu hia. ‘I roto ‘i teie rahira’a haruru, 193 tei tupu ‘i te fenua nei. ‘E ua ‘ite hia te mau vi’ivi’i tā teie mau ha’apa’a’inara’a paura ‘ātōmī ‘i vaiho mai.

Quitter la version mobile