Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

‘A āra ‘i te mau paūma ‘e mou nei ‘i ni’a ‘i te mau niuniu uira

Photo d'illustration. Crédit : Powerofphotos / envato

‘Ia puhi te mara’amu rave rahi mau tamari’i ‘e ‘itehia rā ‘i te ha’ape’e i tā rātou pāuma. Hō’ē ‘ofe tāpirihia ‘i ni’a i te ‘ūrina ‘e te rīpene pia, te hāmanira’a ia ‘o teie ha’uti. Te vāhi pe’ape’a, ‘aita te tamari’i ‘e ha’apa’o fa’ahou te ‘ati ‘o tāna ‘e nehenehe ‘e fa’atupu. Vetahi tei ara ‘i te fifi ‘e te tāmau noa ra ā ‘i te ha’uti ‘i piha’i iho i te mau pou niuniu uira.

‘I te mau matahiti ato’a te fa’aāra tāmau nei te fare ‘ōperera’a uira ‘i te mau parau pāruru, ‘e te tītau ato’a nei ‘i te mau metua ‘ia ha’api’i ‘i tā rātou mau tāmari’i, mā te arata’i iā rātou ‘i te vāhi pāpū a’e, atea a’e ‘i te mau niuniu uira.

« Te parau mātāmua ‘e parau ‘i te tamari’i, ‘eiaha ‘e ha’ape’e te pāuma ‘i piha’i iho i te mau pou ‘e uira tō roto. A piti, ‘ia mou te pāuma ‘i ni’a ‘i te mau niuniu uira, ‘eiaha ‘e huti ‘aore rā ‘e pana iana nō te tātara mai », te ha’apāpūra’a teie ‘a Tancrede RAYBAUD, mono ra’atira ‘ohipa ‘i te fare uira EDT.

Ta’a’ē atu ‘i te parau ‘o te fifi harura’a uira ‘e mutu ato’a te ‘ōperera’a uira ‘i te ho’ē ‘oire mai te peu ‘e mou te paūma ‘i ni’a i te mau niuniu uira.

 » I te hepetoma ma’iri a’e nei, e 4 fifi tei tupu ‘i ni’a i tā mātou mau niuniu uira, ‘ua mou te paūma ‘i ni’a iho. Pinepine mātou ‘i te fa’aruru ‘i teie mau ‘ati. ‘E ‘arata’ira’a ‘ohipa ta’a’ē tei fa’anahohia ra nō te ‘īriti teie mau paūma tītauhia mātou e tapū te uira, ‘e’ere i te ‘ohipa ha’uti ».

‘Ua riro ato’a te parau ‘o te ‘uo ‘ei ha’ape’ape’ara’a ‘i te mau tāvana ‘oire. ‘Ei hi’ora’a, ‘ua fa’aāra ‘o Fa’a’ā ‘i tōna huira’atira, ‘e fa’autu’a ‘oia ‘i te mau ta’ata ‘e ‘itehia ‘e te ha’ape’e rā ‘i te paūma piri ‘i te mau pou niuniu uira.

Quitter la version mobile