‘Īterā’era : Tere perenina, 34 ta’ata nō te fenua nei tei mau i Ierutarema

Publié le

34 rātou ta'ata teie e ora nei i te tama'i e tupu mai ra i te fenua 'Īterā'era. E tere perenina teie i te mau vāhi mo'a i tupu ai teie mau 'arora'a a te Hamas i te mahana mā'a ra. 'Aita te mau haruru tūpita i atea roa i te pūhapara'a. "Ua 'ite mātou i te mau 'ōfa'i pupuhi i te pe'era'a nā roto i te ra'i", i te reo o te perepitero Bruno Mai, mai Ierutarema.

Piahia i te 09/10/2023 à 17:08 - Fa’arava’ihia i te 09/10/2023 à 17:08

34 rātou ta'ata teie e ora nei i te tama'i e tupu mai ra i te fenua 'Īterā'era. E tere perenina teie i te mau vāhi mo'a i tupu ai teie mau 'arora'a a te Hamas i te mahana mā'a ra. 'Aita te mau haruru tūpita i atea roa i te pūhapara'a. "Ua 'ite mātou i te mau 'ōfa'i pupuhi i te pe'era'a nā roto i te ra'i", i te reo o te perepitero Bruno Mai, mai Ierutarema.

« Nō te rahira’a e moemoe teie nō te haere atu i ‘Īterā’era, teie rā te ha’afifihia nei teie tere e te mau ‘ārepurepura’a e tupu ra i’o ». Mai mahana mā’a mai ā, ‘aita te mana’o o Stéphane Philipponneau rāve’ara’a e topa ai. Tei roto ato’a tāna vahine na ta’ata 34 tei haere e perenina i ‘Īterā’era.

Teie ra, i te hōpe’a hepetoma i mā’iri a’e nei, ‘ua taui roa tō rātou terera’a nā roto i te mau fa’ahuehuera’a tei ravehia e te pupu ‘ōrurehau Hamas. 1400 tei fa’aru’e roa nā roto i te mau ‘arora’a. I rotopū i te feia perenina nō te fenua nei, te perepitero Bruno Mai, tei niuniuhia atu e TNTV i teie nei mōnirē po’ipo’i.

« Mea maita’i mātou, mea huru pe’ape’a ri’i rā, nō te mea te piri noa mai ra te mau ‘arora’a ia Ierutarema nei. Fa’aro’o maita’ihia te haruru tūpita ‘e te pāpā’ina pupuhi. E mea huru taiā ato’a. Nō teie nei taime, tei roto mātou hō’ē fare fa’ari’ira’a a te mau paretenia« , i te reo ‘o te metua Bruno Mai.

« ‘Ua pāpai au i te peretiteni Moetai i Marite. Te rohi ‘āmui nei rātou ‘e te ti’a hau nō Farani i ‘Īterā’era, e te ‘imihia ra te rāve’a nō matou. Ananahi mea reva mātou i te fenua Pōtiti. Mai te mea ‘aita e rerera’a ‘ananahi, e tīa’i ā ia mātou e toru mahana. Nō teie nei taime tei Betania mātou, i roto hō’ē fare fa’ari’ira’a a te mau paretenia », i te ha’apāpūra’a a te perepitero.

‘Ua hope te tere perenina o te pupu i teie mōnirē (Hōho’a : L Paro)

Nō Stéphane Philipponneau e te tōe’a o te mau feti’i i te fenua nei, tapitapi te mana’o. « ‘Ua haruru te mau tupita ‘aita i atea roa atu ‘ia rātou i teie nei tahara’a manaha (…). E’ere i te mea ‘ōhie. Pinepine te fa’aro’ohia te mau pupuhi. ‘Opanihia rātou i te haere nā rapae ».

I tāna paraura’a, ‘ua ara te mau mero ‘āpo’ora’a ‘iriti ture e te mau to’ofa. « Te hina’aro nei au i pi’i te huimana nō te fenua nei i Paris, i te peretiteni, ‘ia hōro’ahia mai te mau parau ‘āpi hau atu ā ».

‘Uiuihia e TNTV, ‘ua pāhono mai te mero ‘āpo’ora’a ‘iriti ture, Tematai Le Gayic, e ua tupu te ‘aitauira’a i rotopu ia raua ‘o Gérald Darmanin ‘e te piha ‘ohipa e tī’ā’au ra i te mau « fa’aaura’a nā te ara ». « Nō teie nei taime ‘aita e tere nō te fa’aho’iraa mai ia rātou i tāpurahia », mea nā ni’a rātou ia Air France i te revara’a e tei tāpe’a i tāna mau rerera’a.  » Mea tano ia rātou i te haere ato’a i te pū ‘ohipa a te ti’a hau, nō te fa’a’itera’a ‘ua mau rātou ‘i ‘ō « .

‘Ua hope te tere perenina o teie pupu nō te fenua nei i teie mōnirē pō.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a

Activer le son Couper le son