Tamaiti nā Samuel Raapoto, tei riro na ‘ei peretiteni nō te ‘Ētārētia ‘Evaneria, ‘ua fa’afēti’ahia ‘o Jean-Marius Raapoto i te matahiti 2019 nō te mau tāpura ‘ohipa ato’a tāna i rave mai nō te ha’amaita’i i te ha’api’ira’a i te fenua nei, te reo mā’ohi ihoa rā. Taote ‘ihi reo mā’ohi, ra’atira tahito ato’a nō te pū ‘ohipa a te hau, fa’aterehau tahito ato’a nō te ha’api’ira’a.
« Ta’ata itoito, tūtava i te ‘ohipa o tāna e hina’aro. ‘Ia tu’u ‘ona hō’ē fā i mua iāna, e manuia ihoa ‘ona i roto i tāna ‘ōpuara’a. Mea here roa ‘ona i tāna mau tamari’i. Mea here mātou ia mātou iho. Hina’aro vau, ‘ia ha’amana’o te ta’ata, te feti’i ihoa ra tōna huru i te orara’a. E ta’ata maita’i, e ta’ata itoito, e ta’ata māramarama », i te reo ‘o Christian Raapoto, te taea’e ‘o Jean-Marius.
Nāna ato’a i ha’amau i te ‘ōrero i te fare ha’api’ira’a. I tāna hi’ora’a, e rave’a terā ‘ia tāmau ā te mau tamari’i i te parau i te reo tahiti, i te reo tuha’a pae, Rapa, te reo pa’umotu, ma’areva ‘e te reo ‘enata.
Nō Christian Raapoto o tōna taea’e « te ta’ata mātāmua tei fa’aiho fa’ahou mai i te ‘ōrero i roto i te mau fare ha’api’ira’a, i teie nei ‘ua pārare i roto i te mau motu ato’a ».
Noa atu tōna paruru i te ravera’a a te ma’i, ‘aita ‘o Jean-Marius Raapoto e tōna hoa fa’aipoipo i fa’atopa i te mōrare ‘e ‘ua ha’amau hō’ē taiete tāviri hinu ha’ari i Nīau.
Nō tōna ‘aravihi, ‘ua mau iāna te ti’ara’a « Palmes académiques » ‘e ‘ua fa’afēti’ahia i te ti’ara’a hanahana Tahiti Nui i te 25 nō ‘eperēra 2019.