‘Ōpuara’a : rapa’aura’a ‘e pātehera’a ‘ānimara ‘ōvere i te mau ta’amotu

Publié le

E piti taote 'ānimara te 'ōpua ra 'e tere nā te mau ta'amotu no te rapa'au 'e pātehe te mau 'ānimara 'e 'ōvere hāere nei 'i te mau motu atea. Nō teie 'ōpuara'a tā rāua, 'ua pi'i rāua i te mau fatu poti tā'ie nō te uta ia rāua. I teie mahana, te pi'i nei rāua i te mau ti'amana nō te fa'aterera'a fenua nō te fāna'o i te tahi tauturu,'ia manuia teie 'ōpuara'a.

Piahia i te 11/01/2024 à 6:30 - Fa’arava’ihia i te 10/01/2024 à 17:17

E piti taote 'ānimara te 'ōpua ra 'e tere nā te mau ta'amotu no te rapa'au 'e pātehe te mau 'ānimara 'e 'ōvere hāere nei 'i te mau motu atea. Nō teie 'ōpuara'a tā rāua, 'ua pi'i rāua i te mau fatu poti tā'ie nō te uta ia rāua. I teie mahana, te pi'i nei rāua i te mau ti'amana nō te fa'aterera'a fenua nō te fāna'o i te tahi tauturu,'ia manuia teie 'ōpuara'a.

Hō’ē matahiti ‘e te ‘āfa i teie nei, tō Margaux Douard ‘e Lorenzo Manis ‘ohipara’a ‘i Tahiti nei. I teie mahana, te tītau nei e tere roa nā te mau motu nō te rapa’au ‘e nō te pātehe i te mau ‘ānimara ‘ōvere. Te ‘ohipa nei ‘o Margaux ‘i Paea, ‘āre’a ‘o Lorenzo ‘i te mata’eina’a ia nō Taravao, i te ha’amaura’a i tāna piha ‘ohipara’a. ‘Ua haere a’e na teie taote i te motu nō Fakarava, ‘i Nuku Hiva ‘e ‘i Ahe. I reira, rahi te ta’ata i ani iana, ‘ia rapa’au i tā rātou mau ‘ānimara. « I tō māua terera’a ‘i Nuku Hiva ‘e ‘i Tuamotu mā i te matahiti i mā’iri a’e nei, rahi te feiā i ani mai ‘ia māua e ho’i fa’ahou atu, ‘ua rahi roa te ‘ūri e ‘ōvere haere nei nā terā ‘e terā motu, mea ataata roa nō rātou. E rave rahi te ma’i tei tupu i ni’a i ta rātou ‘ānimara, nō reira māua i mana’o ai, e ha’amau i teie ‘ōpuara’a » Lorenzo Manis, hō’ē ‘ona taote ‘ānimara.

I mua i teie mau anira’a, i mana’o ai rāua e tu’u hō’ē pi’ira’a i ni’a i te tahua natirara, i te mau fatu poti tā’ie nō Pōrīnetia nā mua roa, nō te uta ia rāua i te mau motu e ‘aita e tahua taura’a manureva. Vitiviti te mau pāhonora’a i te topara’a mai. Te toe noa ra, te ‘aufaura’a i te faura’o nō te teretere nā te motu ‘e te ho’ora’a mai i te mau rā’au, i te mea, hau i te tauatini moni farāne nō te pātehe hō’ē ‘ānimara.

Ta’a’ē noa atu i te parau o te mau ha’amāu’ara’a nō te ‘ohipa, tītauhia e mito i te parau o tā rāua mā’a ‘e tō rāua nohora’a, ‘inaha te mana’o nei rāua e fa’a’ea e toru a’e ‘āva’e te māoro i te mau motu Tuamotu i teie ‘āva’e fepuare i muri nei nō te pātehe hau i te hānere ‘ānimara. « Te tere mātāmua, te mana’o nei māua e ‘ohipa e toru ‘aore ra e maha ‘āva’e. Terera’a ‘ohipa, te mau motu ihoa ia tā māua e fano atu, tei te huru ia o te pahī e uta atu ‘ia māua. Te anira’a ato’a ia i te mau fatu pahī tā’ie » Margaux Douard, te piti ‘o te taote ‘ānimara.

Te rapa’aura’a ‘ānimara te tuha’a mātāmua o tō rāua tere i te mau ta’amotu

Te tahi ato’a tā rāua i mana’o, e ani i te tauturu i te hau fenua nā roto i te rāve’a o te mau ta’atira’a. I te mea, rave rahi mau tā’atira’a ‘aore ia mau taiete tei fāna’o i te tauturu. I te matahiti piti tauatini ‘āhuru mā hitu ra (2017) ‘ua ha’amana te fa’aterehau tahito Virginie Bruant hō’ē ture fenua ia fa’a’orehia te tute TVA i ni’a i te mau pātehera’a ‘e te mau tāpa’ora’a ‘ūri ‘e pi’ifare. I te ‘āva’e tītema i ma’iri a’e nei, ‘ua fa’a’oti te fa’aterera’a a Moetai Brotherson e pūpū e ono ‘āhuru mirioni farāne (60) i nā tā’atira’a ‘ahuru e ‘aro nei nō te pārurura’a i te mau ‘ānimara ‘i Tahiti, Mo’ore’a, ‘i Huahine, Raiatea, Rangiroa, ‘e ‘i Rurutu. Te toe noa ra, i te tahi mau motu nō Tuamotu, teie ia e tauto’ohia nei ‘e Margaux ‘e ‘o Lorenzo tei tura’ihia i te mana’o tauturu ‘e te mana’o pāruru ato’a ra i te nūna’a o te mau motu. « I mua i tā rātou anira’a ‘e tō rātou hepohepo, i mana’o ai māua e tere roa i teie mau motu nō te tauturu-maita’i-ra’a ia rātou » Margaux Douard.

« ‘I mua i tā rātou anira’a ‘e tō rātou hepohepo, i mana’o ai māua e tere roa i teie mau motu nō te tauturu-maita’i-ra’a ia rātou » Margaux Douard.

Te tahi ato’a fā o teie tere tō Margaux Douard ‘e ‘o Lorenzo Manis, te araira’a ia i te mau fatu ‘ānimara ia ‘ore teie fifi o te mau ‘ānimara ‘ōvere ‘ia ‘ū’ana atu ā. Tei pāpū, te fifi o te mau ‘ānimara ‘ōvere e mana te reira nō te mau ‘oire. ‘Ei fa’aha’amana’ora’a, i te matahiti 1990 ra, ‘ua rave te tā’atira’a « protection animalière fenua Animalia » i te fa’anahora’a a te ‘oire nō Popora nō te rave te pātehera’a mātāmua ‘i Pōrīnetia nei. ‘Ua rave ato’a mai te tāvana Boris Léontieff i teie huru fa’anahora’a i tōna ‘oire nō Arue tau matahiti i teie nei.

TNTV

Parau 'āpī hōpe'a

Activer le son Couper le son