Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

‘Ōpuara’a : rapa’aura’a ‘e pātehera’a ‘ānimara ‘ōvere i te mau ta’amotu

Hō’ē matahiti ‘e te ‘āfa i teie nei, tō Margaux Douard ‘e Lorenzo Manis ‘ohipara’a ‘i Tahiti nei. I teie mahana, te tītau nei e tere roa nā te mau motu nō te rapa’au ‘e nō te pātehe i te mau ‘ānimara ‘ōvere. Te ‘ohipa nei ‘o Margaux ‘i Paea, ‘āre’a ‘o Lorenzo ‘i te mata’eina’a ia nō Taravao, i te ha’amaura’a i tāna piha ‘ohipara’a. ‘Ua haere a’e na teie taote i te motu nō Fakarava, ‘i Nuku Hiva ‘e ‘i Ahe. I reira, rahi te ta’ata i ani iana, ‘ia rapa’au i tā rātou mau ‘ānimara. « I tō māua terera’a ‘i Nuku Hiva ‘e ‘i Tuamotu mā i te matahiti i mā’iri a’e nei, rahi te feiā i ani mai ‘ia māua e ho’i fa’ahou atu, ‘ua rahi roa te ‘ūri e ‘ōvere haere nei nā terā ‘e terā motu, mea ataata roa nō rātou. E rave rahi te ma’i tei tupu i ni’a i ta rātou ‘ānimara, nō reira māua i mana’o ai, e ha’amau i teie ‘ōpuara’a » Lorenzo Manis, hō’ē ‘ona taote ‘ānimara.

I mua i teie mau anira’a, i mana’o ai rāua e tu’u hō’ē pi’ira’a i ni’a i te tahua natirara, i te mau fatu poti tā’ie nō Pōrīnetia nā mua roa, nō te uta ia rāua i te mau motu e ‘aita e tahua taura’a manureva. Vitiviti te mau pāhonora’a i te topara’a mai. Te toe noa ra, te ‘aufaura’a i te faura’o nō te teretere nā te motu ‘e te ho’ora’a mai i te mau rā’au, i te mea, hau i te tauatini moni farāne nō te pātehe hō’ē ‘ānimara.

Ta’a’ē noa atu i te parau o te mau ha’amāu’ara’a nō te ‘ohipa, tītauhia e mito i te parau o tā rāua mā’a ‘e tō rāua nohora’a, ‘inaha te mana’o nei rāua e fa’a’ea e toru a’e ‘āva’e te māoro i te mau motu Tuamotu i teie ‘āva’e fepuare i muri nei nō te pātehe hau i te hānere ‘ānimara. « Te tere mātāmua, te mana’o nei māua e ‘ohipa e toru ‘aore ra e maha ‘āva’e. Terera’a ‘ohipa, te mau motu ihoa ia tā māua e fano atu, tei te huru ia o te pahī e uta atu ‘ia māua. Te anira’a ato’a ia i te mau fatu pahī tā’ie » Margaux Douard, te piti ‘o te taote ‘ānimara.

Te rapa’aura’a ‘ānimara te tuha’a mātāmua o tō rāua tere i te mau ta’amotu

Te tahi ato’a tā rāua i mana’o, e ani i te tauturu i te hau fenua nā roto i te rāve’a o te mau ta’atira’a. I te mea, rave rahi mau tā’atira’a ‘aore ia mau taiete tei fāna’o i te tauturu. I te matahiti piti tauatini ‘āhuru mā hitu ra (2017) ‘ua ha’amana te fa’aterehau tahito Virginie Bruant hō’ē ture fenua ia fa’a’orehia te tute TVA i ni’a i te mau pātehera’a ‘e te mau tāpa’ora’a ‘ūri ‘e pi’ifare. I te ‘āva’e tītema i ma’iri a’e nei, ‘ua fa’a’oti te fa’aterera’a a Moetai Brotherson e pūpū e ono ‘āhuru mirioni farāne (60) i nā tā’atira’a ‘ahuru e ‘aro nei nō te pārurura’a i te mau ‘ānimara ‘i Tahiti, Mo’ore’a, ‘i Huahine, Raiatea, Rangiroa, ‘e ‘i Rurutu. Te toe noa ra, i te tahi mau motu nō Tuamotu, teie ia e tauto’ohia nei ‘e Margaux ‘e ‘o Lorenzo tei tura’ihia i te mana’o tauturu ‘e te mana’o pāruru ato’a ra i te nūna’a o te mau motu. « I mua i tā rātou anira’a ‘e tō rātou hepohepo, i mana’o ai māua e tere roa i teie mau motu nō te tauturu-maita’i-ra’a ia rātou » Margaux Douard.

« ‘I mua i tā rātou anira’a ‘e tō rātou hepohepo, i mana’o ai māua e tere roa i teie mau motu nō te tauturu-maita’i-ra’a ia rātou » Margaux Douard.

Te tahi ato’a fā o teie tere tō Margaux Douard ‘e ‘o Lorenzo Manis, te araira’a ia i te mau fatu ‘ānimara ia ‘ore teie fifi o te mau ‘ānimara ‘ōvere ‘ia ‘ū’ana atu ā. Tei pāpū, te fifi o te mau ‘ānimara ‘ōvere e mana te reira nō te mau ‘oire. ‘Ei fa’aha’amana’ora’a, i te matahiti 1990 ra, ‘ua rave te tā’atira’a « protection animalière fenua Animalia » i te fa’anahora’a a te ‘oire nō Popora nō te rave te pātehera’a mātāmua ‘i Pōrīnetia nei. ‘Ua rave ato’a mai te tāvana Boris Léontieff i teie huru fa’anahora’a i tōna ‘oire nō Arue tau matahiti i teie nei.

Quitter la version mobile