Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

Tāpe’a, fa’aaura’a rorouira nō te poro’i hō’ē pere’o’o uta ta’ata taxi

Tāpe'a, 'e fa'anahora'a teie 'i ferurihia mai 'e Hiro Morgant nō te fa'atū'ati te feia fa'ahoro taxi 'e te mau hōani. 'E fa'a'ōhie teie rāve'a roro uira nō te fa'aau hō'ē taxi 'i te mau taime ato'a. (TNTV)

Tāpe’a, tei i’oa ‘ia ‘o teie nei rāve’a rorouira nō te fa’a’ōhie ‘i te pi’i hō’ē taxi. ‘E tāpura ‘ohipa tei ferurihia mai ‘e hō’ē taure’a nō te fenua nei. Nō Hiro Morgant, ‘e’ita te hōani ‘e fifi nā roto ‘i teie nei fa’anahora’a.

« Maoti ‘o Tāpe’a, nā hō’ē ta’ata ‘itehia ‘e te fa’aterera’a nō te utara’a ‘e fa’ahoro haere ‘ia ‘outou ‘i te mau vāhi ato’a. ‘E mau ta’ata tei fa’aineinehia ‘i ni’a ‘i teie ‘ohipa ‘e ‘o te hi’opo’ahia ‘i te mau matahiti ato’a. ‘E fāna’o ‘ia te mau hōani », te mau ha’apāpūra’a ‘a Hiro Morgant.

Teie ato’a ia ‘e ha’apoupouhia nei ‘e te aupupu ‘o te feia fa’ahoro taxi. ‘I Tahiti nei, 143 rātou rahira’a. Nō teie nei taime, 20 rātou tei fāri’i nō te fa’ao atu ‘i roto ‘i te fa’anahora’a Tāpe’a.

‘E parau ‘āpī maita’i nō te feia fa’ahoro pere’o’o

« ‘E parau ‘āpī maita’i roa teie », ‘i te reo ‘o Calixte Guilloux, te peretiteni nō te aupupu, « nō te mau utara’a, mea au ato’a ‘ia tae hō’ē taime ‘e ‘ia fa’a’ohipahia te mau rāve’a ‘āpi, ‘ōhie ato’a ‘ia nō te tā’ato’ara’a».

‘I roto i te tuha’a nō te utara’a, te rahi noa atu te fa’a’ohipara’a ‘i te mau rāve’a roro uira ‘i te fenua nei. Teie ra, ‘e ‘ere ‘i te mea rave ma’au noa, mea ‘eta’eta te ture i tera pae.

« Tei te fa’aterera’a nō te utara’a ‘i te ara ‘i ni’a ‘i te mau tārifa ‘e fa’a’ohipahia ra ‘e te rāve’a roro uira, mea tano anei te nūmerara’a, ‘e tū’ati anei ‘i te mau tārifa ‘i fa’aturehia», te reo ‘o Lucien Pommiez, ra’atira nō te piha ‘ohipa ‘e tī’a’au ‘i te utara’a.

Tei roto ‘o Tāpe’a ‘i te mau hi’opo’ara’a hōpe’a ‘a te fa’aterera’a nō te utara’a. ‘E riro ra, ‘aita ‘e mahana toe fa’ahou nō te fa’ahaere ‘i teie nei rāve’a ‘āpī.

Quitter la version mobile