Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

Te feruri nei te mau tāvana nō pātitifa i te mau rāve’a nō te ‘ōpere i te pape mā e te maita’i

Te psse, moiha'a nō te 'ōpere te pape mā e te maita'i

Te fā nō teie fa’anaho ra’a parau hia te « psse », ‘oia ho’i te tāpura ra’a te mau fifi rau e ‘ite hia i roto i te pape, mai te ha’apahu ra’a tere atu nā roto i te mau ‘āuri e tae roa i roto i te mau ‘utuāfare. ‘E ia ‘ite hia tetahi mau fifi, te vai ra te rāve’a nō te tātara teie fifi. ‘I te ‘oire nō tumara’a, ua tītau hia tetahi ‘aivāna’a nō te rave i teie mau hi’opo’a ra’a i ni’a i te roa ra’a hō’ē matahiti te maoro. Fa’anaho ra’a maita’i e te fa’ahiahia ato’a. « ‘I te ‘oire nō tumara’a, maha ‘ahuru mā piti (42) fifi tei ‘ite hia e ua ‘āpapa hia iau te faito o te fifi. ‘Ei hi’ora’a tetahi fifi tei ‘ite hia, te mau vāhi tei reira te mau ha’apahu ra’a pape ‘aore ra ‘āpo’o pape, ‘aita pa’i i ‘āua hia. ‘E nehenehe te ta’ata e haere i roto i teie mau ha’apahu ra’a, ua ha’amau hia te ‘āua nō te pāruru ra’a » te reo teie o Tuia NIVA, ra’atira nō te pū ‘ōpere ra’a pape nō Tumara’a.

‘Ua riro ato’a teie fa’anaho ra’a « psse » ‘ei rāve’a nō te tāpe’a te faito maita’i o te pape mai te ha’apahu ra’a e tae roa atu i roto i te mau ‘utuāfare.« Te fā mātāmua nō teie fa’anahora’a psse ‘oia ho’i te ha’apāpū ra’a e pape mā teie, mai te ha’apahu ra’a tae roa atu i roto i te mau ‘utuāfare. Pāruru ato’a ia ‘ore ia fifi hia. Moiha’a ato’a teie nō te tāpe’a i te faito maita’i o te pape. Ha’apapu ato’a i te ‘ohipa i rave hia mai e te rave ‘ohipa » mai tei ha’apāpū fa’ahou hia mai e Tuia NIVA, te ra’atira nō te pū ‘ōpere ra’a pape nō Tumara’a.

‘I teie po’ipo’i, ua ‘āmui roa mai tetahi mau ti’a nō taratoni e wallis e futuna, nō te hi’o e ‘apo mai te mau maita’i i te parau nō te fa’a’ohipa ra’a i teie moiha’a te « psse ». ‘E maoti teie moiha’a e nehenehe e tāpe’a te faito e te mā o te pape nōa atu te tau ua. « ‘Oia mai tera ‘e ‘ite hia ra i roto i te mau motu i pōrīnetia nei, ia tae i te tau ua ‘e reru te pape, tera ato’a te fifi e ‘ite hia i futuna, nō reira vau i tae mai ai, nō te hi’o te mau rāve’a e tano ia rave, ia vai mā noa te pape » Charles GAVEAU, mero ‘āpora’a rahi nō wallis e futuna.

Piti mahana tei fa’ata’a hia nō teie rurura’a ha’amāramarama ra’a, tīa’i atu ai ‘eaha te fa’anaho ra’a i muri mai, tano anei e fa’a’ohipa ato’a i roto i te mau motu iō tātou nei, nā te tau te reira e ha’apāpū mai.

Woullingson RAUFAUORE, tāvana nō maupiti, te manihini nō te ve’a reo tahiti:

Quitter la version mobile