Site icon TNTV Tahiti Nui Télévision

Te fa’aineine nei ‘o Kenly Cavanié,’aito kārātē, nō te tata’ura’a ‘aito nō Farāni

Kenly cavanié, teie āna'e te mā'ona 'a pōrīnetia no te taputō kārātē, tei ti'a atu 'i te fenua Toromona no te heiva tū'aro no pātitifā 2023. 'E te fa'aineine fa'ahou ra iāna no te tata'ura'a 'aito no farāni(Hōho'a: Tahiti nui télévision)

I te fare ha’api’ira’a teitei « pôle espoir Océanie » e vai ra i te fenua Taratoni, ‘o Kenly i te haerera’a i te ha’api’ira’a a tahi matahiti i teie nei. ‘Ua ho’i mai ra teie tamahine tahiti ‘i te fenua nei, no tāna tau fa’afa’a’eara’a ‘e nō te ‘utuāfare. ‘Aita rā tāna mau fa’aineinera’a kārātē i vaihohia i te hiti. Te tumu, te nānā nei te mata ‘o Kenly i ni’a i te tata’ura’a ‘aito no Farāni o te tupu i teie ‘āva’e ‘ēperēra i muri nei. ‘A tīa’i noa atu ai, i te ‘āhuru mā hitu (17) nō fepuare e tomo atu ‘oia i roto i te pupu tū’aro kārātē no Marseille, te pupu Spartan Kombat. Nō reira, ‘aita e fa’ataimera’a i roto i tāna mau fa’aineinera’a, i roto i te miti ‘i Puna’auia teie pōti’i ‘e tōna metua tāne, nō te fa’atanotano tāna mau taorara’a ‘āvae. « ‘Oia mau, noa atu tei roto vau i te tau fa’afa’a’eara’a, e tāmau ihoa vau i te fa’aineine iā’u. ‘Eita e nehenehe e fa’a’ea noa. Haere marū noa ra, e haere ato’a vau e ‘au… Marseille te māfatu ia nō teie tū’aro, e arata’ihia ‘oe e te pū rahi « pôle espoir océanie », te tahi teie ‘e’a nō’u ‘i te fenua Farāni « , i te reo ‘o Kenly cavanié.

I muri mai i te tau o te ma’i Covid-19, ‘ua topatopa roa te nūmera o te mau mā’ona kārātē ‘i Pōrīnetia nei, varavara ato’a ho’i te mau tata’ura’a i te fa’atupuhia. ‘Aita atu e tauto’ora’a nō roto mai ia Eric Cavanié, te metua tāne ‘o Kenly, ia pa’epa’ehia teie tū’aro kārātē « pe’ape’a ri’i ‘oia, ‘āhani mea huru rahi te taure’are’a i roto i te ‘ohipa kārātē nō te amo te ro’o ‘o te fenua. Tei pāpū, ‘o Kenly ana’e o tei tere ‘i te fenua Toromona. E mea maita’i nōna, ‘e’ere ato’a ra ‘i te mea ‘ōhie, mea tītauhia e pa’epa’e maita’i i te mau tamari’i i roto i teie tū’aro kārātē mai te taure’a haere roa atu i te mātuatua, ia pa’epa’ehia te tā’ato’ara’a ».

‘O Kenly ana’e te mā’ona tahiti nō te tuha’a o te kārātē, tei ti’a atu i te heiva tūa’ro no Pātitifā i te fenua Toromona i te matahiti i mā’iri a’e nei. E piti (2) feti’a moni tei haruhia mai ‘e teie poti’i. ‘Āpe’ehia atu ‘ona e tōna taea’e matahiapo, tōna ia ta’ata fa’a’ineine, tae noa atu i tōna metua tāne, ‘o Eric, tei mā’itihia ‘ei referi « parau mau ‘ua tae atu te feti’i i tāua tata’ura’a, ‘oa’oa roa te tā’ato’ara’a i te ‘itera’a ‘e te mara’a marū noa mai ra te fāito ‘o Kenly i roto i teie tū’aro kārātē ».

« …’e tāmau ihoa vau i te fa’aineine iā’u. ‘Eita ‘e nehenehe ‘e fa’aea noa… » i te reo ‘o Kenly Cavanié

‘Āva’e ‘ēpererā ‘e mē, te mau tata’ura’a ‘aito nō Farāni e tupu ai. Te vai ra, te heiva tū’aro nō ‘ōteānia. ‘A tīa’i noa atu ai teie ha’utira’a, e fa’aitoito ato’a ‘o Kenly i tāna ha’api’ira’a i te fenua Farāni.

Quitter la version mobile