« Tāmaumau » nā ‘āfata e toru ‘e tōna fa’anehenehe. Hō’ē i ni’a i te raura’a o te mau taura, te piti no te ha’ari ‘e te toru i ni’a i te pūpū ‘e te rā’au. Nā te mau tamahine no te ‘āma’a ha’api’ira’a hoho’a pāpa’i matahiti toru no Tamuera Ra’apoto i fa’aineine na. « Fa’a’ohipa mai mātou te mau puta no te ‘imi te mau ta’o. No te fa’atano te mau ta’o ‘i ni’a i te mau mātēria. Ua hāmani mātou te mau ‘āfata mā te fa’a’ohipa te mau rāve’a roro uira, no te mea, mea vitiviti ia te ‘ohipa. E ‘i roto ‘i teie mau ‘āfata te vai ra te mau mātēria. Te vai ‘i tai, i uta, te mātēria no te rara’a ‘e ‘i ni’a i te mau tumu ha’ari » te reo fa’ahiahia Ranitea Alexandre, pīahi no te fare ha’api’ira’a teitei tamuera ra’apoto no pape’ete.

Te hoho’a ‘e te pāpa’i, te hāmanira’a ato’a ra ‘o teie mau tao’a, ‘e piti fare ha’api’ira’a ‘i te fenua nei nō te tītau te parau tū’ite nō te tōro’a rima’ī, tō mamao a’e ra ‘e teie ‘i pape’ete nei ha’amau hia ‘a toru matahiti rātou tei turu ato’a hia mai ‘e ta ratou ‘ōrometua ha’api’i. « Huru ‘ite ‘o te ‘orometua, ni’a iho anei te roro uira, te fa’anahora’a, te ferurira’a i ni’a te huru ‘o te ‘āfata, te rarahi ra’a paha, ‘e te moiha’a ato’a e fa’a’ohipa. Ia riro mai ‘ei ‘āfata. Nō te mea, ‘e’ita ato’a ‘e nehenehe ‘e rave hānoa te mau tao’a no te fa’a’ohipara’a no teie ‘ōpuara’a. I muri iho, feruri te mau hoho’a e rave. Nō reira, e fa’a’ohipa ihoa ia rātou i te mau rāve’a no teie nei tau » Erina Tehihira Charbonnier, ha’api’i tamari’i ‘i te fare ha’api’i Tamuera Ra’apoto.

10 ‘āfata mai teie te ‘ōperehia i roto i te mau fare ha’api’ira’a tuatahi no te fenua nei no te hō’ē tau tāmatamatara’a. Te ‘āfata « Tāmaumau » mātāmua tā ‘outou ‘e nehenehe ‘e fāna’o i roto i te mātete ‘o te mau mātēria rima’ī, te tupu nei i te fare manaha no puna’auia. E hope teie rurura’a i teie mahana mā’a 26 no ‘ēperera.
‘Āre’a no teie mau pīahi, matahiti hope’a ato’a teie nā rātou no te tītaura’a tā rātou parau tū’ite nō te tōro’a hoho’a pāpa’i.