‘Ua fa’ataime-hia te parau patura’a nō te pū mahara

Publié le

'I te mahana mā'a ra, ua ani te tōmitēra teitei i te fa'atere-ra'a hau fenua 'e ia ha'avitiviti-hia te parau patura'a nō te pū mahara. Nō te fa'aha'amana'o-ra'a te parau nō te 'ātōmī 'o tei rave-hia na i te fenua nei, iau ihoa ia i te anira'a 'a te huira'atira i te matahiti piti tauātini e ono (2006) ra. 'E o tei ha'amana-hia 'ena peretiteni e piti, 'o François HOLLANDE 'e 'o Emmanuel MACRON. Tei papu, 'e'ita teie pū 'e oti mai ananahi, inaha te tīa'i ra te peretiteni Moetai BROTHERSON e ia ha'amau-hia te hō'ē tōmite 'aivāna'a.

Publié le 12/03/2024 à 11:32 - Mise à jour le 12/03/2024 à 14:28

'I te mahana mā'a ra, ua ani te tōmitēra teitei i te fa'atere-ra'a hau fenua 'e ia ha'avitiviti-hia te parau patura'a nō te pū mahara. Nō te fa'aha'amana'o-ra'a te parau nō te 'ātōmī 'o tei rave-hia na i te fenua nei, iau ihoa ia i te anira'a 'a te huira'atira i te matahiti piti tauātini e ono (2006) ra. 'E o tei ha'amana-hia 'ena peretiteni e piti, 'o François HOLLANDE 'e 'o Emmanuel MACRON. Tei papu, 'e'ita teie pū 'e oti mai ananahi, inaha te tīa'i ra te peretiteni Moetai BROTHERSON e ia ha'amau-hia te hō'ē tōmite 'aivāna'a.

‘I mua i te ‘ōfa’i tihi ‘ōna rave ‘ohipa e toru o tei fa’aru’e mai i Moruroa nā mua a’e i te mau tāmatamatara’a ‘ātōmī mātāmua, tō te tōmitēra teitei fa’a-ha’amana’o-raa i te hau fenua e ‘ohipa i ni’a i te ‘ōpuara’a o te pū mahara i nia i te mau tāmatamatara’a ‘ātōmī. ‘Ua rave te hau nui i tāna tuha’a. « Te fare e fa’ari’i nei i te pū mahara mea hōro’a-hia e te hau nui. ‘Ua hau atu piti matahiti i teie nei ‘oia ho’i te ‘aua tahito tōmānā ‘e te nu’u moana. Tei roto i te rima ‘o Pōrīnetia i te amo-ra’a e te mana nō te avei’a-raa i teie ‘ōpuara’a » te reo teie ‘o Eric spitz, te tōmitēra teitei i pōrīnetia nei.

Nō te peretiteni Moetai Brotherson, ‘ia fa’ahiti-hia te parau mau i ni’a ‘i te mau tāmatamatara’a ora-hia e tō Pōrīnetia e ia ‘avei’a hia teie pū mahara e te hō’ē tōmite ‘aivāna’a.

« Mai te peu te ‘ōpuara’a, te ha’amau-ra’a teie pū nō te fa’a’ite noa-ra’a te ‘ohipa maita’i i rave-hia e te C.E.P io tātou nei, ‘aite faufa’a. ‘E ha’avare ia tātou i tō tātou nūna’a. Mai te peu ra, e nehenehe ia tātou ‘e tu’u i roto i tera pū mahara, te tā’ato’a-ra’a o te mau ‘ohipa i tupu, te mea maita’i ‘e te mea ‘ino. ‘A ‘i reira, ‘e nehenehe ia tātou ‘e haere i mua » Moetai brotherson, te peretiteni nō te fa’atere-ra’a hau fenua.

Tītau-hia teie tōmite ‘a te mau ‘aivāna’a e ‘ohipa nā muri te hau nui. Nā te hau farāni i fa’atupu na hānere e iva ‘ahuru mā toru (193) tāmatamata-ra’a ‘ātōmī i pōrīnetia nei.

Dernières news

Activer le son Couper le son